Caracterizare

O definitie a comertului electronic asocieaza aceasta cu vanzarea si comercializarea de bunuri si servicii prin intermediul tehnologiilor Internet. In cele ce urmeaza vom detalia unele dintre problemele legate de infintarea unui magazin virtual.

Avantaje

Valoarea de piata a afacerilor desfasurate pe Web a fost reliefata din mai multe puncte de vedere:

  • Promovarea produsului – se poate realiza printr-un contact direct si interactiv cu clientii. Primul avantaj al comertului electronic il constituie posibilitatea de a oferi informatii despre produs tuturor clientilor care au acces la Web. Totusi, una dintre obiectiile aduse este aceea ca anumite produse necesita obligatoriu un contact fizic cu posibilul comparator, de exemplu parfumurile, articolele de imbracaminte si incaltaminte (cine ar putea comanda pantofi fara sa-I probeze?), dar si CD-urile sau cartile (multe persoane, inainte de a achizitiona o carte, o rasfoiesc). Acelasi lucru este valabil in cazul serviciilor, mai ales a celor turistice;
  • Noi canale de vanzare – produsele existente pot fi livrate pe o arie larga fara a mai fi nevoie sa fie intretinut un magazin cu existenta fizica, necesitand cheltuieli de chirie, reparatii etc. Mai mult, limitele geografice dispar in toate zonele unde exista Internet, o afacere putand fi desfasurata in toata lumea de la un singur centru de comanda dotat cu mijloace computerizate;
  • Economii la vanzarea/cumpararea produsului – generate de : suprimarea costului deplasarii pana la vanzator, eliminarea cheltuielilor necesare pentru a intretine un magazin clasic, reducerea timpului afectat tranzactiei si altele;
  • Timpul redus de acces la produse – este un avantaj major in cazul produselor si serviciilor care au un ciclu de viata foarte scurt (de exemplu sterile, care pot fi trimise rapid prin posta electronica sau pot fi afisate intr-o pagina Web);
  • Serviciu mai bun pentru client – Web-ul reprezinta un excelent mediu prin care se pot oferi servicii de consultanta clientilor, serviciul putand fi disponibil non-stop, relatile inter-umane fiind asfel mai stranse;
  • Marca si imaginea corporatiei pot fi mai usor modelate – acestea sunt importante mai ales atunci cand clientii folosesc la randul lor tehnologii avansate. Ne gandim aici mai ales la modele de afaceri business-to-business;
  • Adaptarea la schimbari – poate fi mai rapida si mai facila efectuata atunci cand firma este deja la curent si utilizeaza cele mai noi tehnologii provenite din domeniul comertului electronic;
  • Imbunatatirea relatiei cu clientii – relatia cu clientii poate fi mai usor personalizata, fapt ce poate constitui un avantaj major pentru firma. Fiecare client trebuie sa se simta apreciat si remarcat, dezvoltandu-se relatii de tip 1-la-1;
  • Dezvoltarea de noi produse se poate realiza in concordanta cu cerintele consumatorilor – clientii pot afecta direct design-ul unui nou produs, vizualizandu-l cu ajutorul propriilor lor calculatoare, exprimandu-si opiniile si dorintele catre furnizor. Monitorizand atitudinile clientilor,firma poate obtine informatii pretioase pentru proiectarea noilor produse sau imbunatatirea celor vechi;
  • Noi modele de afaceri – pot fi create prin intermediul comertului electronic, in diverse domenii specializate, cum ar fi de exemplu vanzarea de informatii de ultima ora (ne putem gandi cat de pretioase sunt aceste informatii pentru expertii in finante).

Probleme

Problemele pe care le pune comertul electronic fata de cel traditional sunt legate, in principal, de:

  • Asistenta – se pune problema cum putem asista un anumit client sau grup de client in luarea unor decizii privind achizitionarea unui produs. Gradul de informatii referitoare la un anumit produs poate fi, in unele situatii , insuficient;
  • Fiabilitate si credibilitate – pe Web, exista o multitudine de date pe care oricine le poate accesa; punctul-cheie este acela ca respectivele date sa se transforme in informatii (adica sa aiba o semnificatie pentru utilizator), pentru ca ulterior sa devina cunoastere; site-urile care comercializeaza continut informational trebuie sa rezolve aceasta problema. Din cauza timpului scurt de existenta sau a dinamicitatii ridicate, datele se perimeaza foarte rapid, lipsind in acest moment mecanismele necesare unei analize de termen lung a informatiilor vehiculate.

Modele de afaceri

Se pot identifica urmatoarele modele de afaceri in comertul electronic:

  • Magazinul electronic (e-shop) – un magazin electronic este vizibil posibililor clienti prin intermediul unui site Web; acesta este administrat de companie , pentru marketing-ul si vanzarile propriilor produse si servicii. Minimal, un magazin electronic va contine catalogul de produse sau servicii cu descrieri tehnice si comerciale pentru fiecare pozitie din catalog. Aceste descrieri sunt gestionate de obicei cu ajutorul unui sistem de gestiune a bazelor de date, care se va ocupa cu stocarea si manipularea datelor si oferirea posibilitatilor de acces la informatiile dorite de client. Varianta medie a unui magazin electronic ofera facilitate pentru preluarea comenzilor (prin posta electronica sau prin formulare interactive completate direct pe site-ul Web de catre posibilii clienti), iar varianta extinsa adauga posibilitatea efectuarii online a platii (prin diverse mijloace de plata), plus diferite alte activitati. In ansamblu, functiile unui site Web de comert electronic includ asadar, prezenta unui catalog online, o metoda pentru procesarea platilor electronice, realizarea facturarii/transportului, promovarea si realizarea altor diferite servicii pentru client;
  • Magazinul electronic universal (e-mall) – analog corespondentului sau din lumea reala, magazinul electronic universal reprezinta o colectie de magazine electronice (comercializand, eventual, produse eterogene, provenite de la furrnizori diferiti), reunite sub o umbrela comuna. In general, accepta metode de plata comune si ofera anumite facilitate (e.g.:discount-uri). Ca exemple de magazine electronice universale axate pe desfacerea de carti ale principalelor edituri din tara si din strainatate;
  • Aprovizionarea electronica (e-procurement) – pentru procurarea bunurilor si serviciilor, marile companii si autoritati publice organizeaza licitatii. Prin publicarea pe Web a specificatiilor ofertei, scad atat timpul cat si costul de transmisie, marindu-se si numarul de firme care pot lua parte la licitatie. Astfel, creste concurenta si scade pretul;
  • Piata unui tert (third party marketplace) – se apeleaza la un site Web pentru a avea acces la catalogul de produse al unei companii, dar acest site apartine unui tert (i.e. un furnizor de servicii Internet, un furnizor de aplicati sau o banca). Aceasta metoda prezinta avantajul ca interfata cu posibilii clienti este unica pentru mai multi producatori, utilizatorii fiind familiarizati cu folosirea ei. Acest model de afaceri este insa mai putin folosit in comparatie cu precedentele;
  • Comunitati virtuale(virtual communities) – valoarea cea mai importanta a unei comunitati virtuale este data de catre membrii sai (client sau parteneri), care adauga informatii proprii peste un mediu de baza furnizat de companie. Fiecare membru poate oferi spre vanzare produse sau servicii sau poate adresa cereri de cumparare a unor produse/servicii. Calitatea de membru al unei comunitati virtuale presupune, de obicei, plata unei taxe, dar pot exista si comunitati virtuale compuse din clientii fideli ai unui anumit produs ori grup de produse;
  • Furnizorul de servicii cu valoare adaugata pentru canalele de comert electronic (value chain service provider) – furnizorii unor asfel de servicii sunt specializati pe functii specifice, precum asigurarea logisticii, rezolvarea tranzactiilor financiare sau expertiza in managementul productiei si al stocurilor. Plata acestor servicii se realizeaza de cele mai multe ori pe baza unor tarife sau a unei cote procentuale.
  • Platformele de colaborare (collaborative environments) – cuprind un set de instrumente (software) si un mediu informational pentru colaborarea intre companii (via extranet, uzual). Acestea pot indeplini functii specifice, cum ar fi conceptia sau proiectarea in colaborare, castigurile provin din managementul platformei (taxa de membru sau taxa de utilizare) si din vanzari de instrumente specializate(destinate proiectarii, organizarii fluxului de documente (workflow) si gestiunii concurente a datelor);
  • Brokerajul de informatii – exemplele cuprind cataloage de client clasificati pe profil, vanzarea de oportunitati in afaceri, consultant in domenii specializate;
  • Alte servicii – pot fi mentionate serviciile de incredere furnizate de autoritatile de certificare sau de notariatele electronice.

De asemenea, trebuie sa observam faptul ca modelele de afaceri folosite pentru vanzarea online de bunuri informationale – precum informatii sau acces la baze de date – difera considerabil de cele folosite pentru vanzarea de bunuri fizice.

Strategii

Ca strategii principale in realizarea de afaceri in domeniul comertului electronic s-au impus:

  • Modelul bazat exclusiv pe Web (infomediary), magazinele existand exclusiv virtual, neavand un corespondent fizic;
  • Prezenta pe Internet plus infrastructura, in care afacerile se desfasoara atat pe Web (de exemplu, pentru a asigura interactiunea cu posibilii clienti si functiile de promovare a produselor/serviciilor), cat si in viata reala (existent unor lanturi de distribuitori, asigurarea transportului etc.);
  • Click-and-mortar – este modalitatea cea mai simpla de a comercializa produse oferindu-se clientului un catalog electronic – prin posta electronica sau prin intermediul unei pagini Web – si asteptandu-se comenzi prin e-mail, cu plata la livrare (ramburs). O multitudine de astfel de afaceri au fost demarate in Romania, mai ales in domeniul comercializarii de continut electronic (casete si compact-discuri audio sau video) sau de carte.