Prezentarile de informatie, indiferent de mediul folosit (mass-media clasice, CD-ROM, Web etc.), sunt guvernate de o serie de reguli, determinate de obiectivele propuse, de logistica efectiva a mediului ales si de natura publicului caruia ne adresam.

Vom ilustra in continuare cateva dintre strategiile de prezentare a informatiilor in functie de specificul site-ului si de audienta acestuia. Vom lua in calcul trei mari categorii de site-uri : de tip intranet, de continut si de prezentare.

Pentru inceput ne vom concentra asupra site-ului de tip intranet in functie de doua criterii : gradul de linearitate al prezentarii si lungimea timpului de contact cu utilizatorul tipic. In concordanta cu acestea, in intranet, pentru site-urile avand continut educational sau ale unor firme care doresc sa-si instruieasca personalul folosind tehnologiile Web, putem lua in calcul urmatoarele aspecte :

  • Instruirea. Aplicatiile de instruire bazate pe Web tind sa organizeze informatiile intr-o forma plata, extrem de lineara, bazata pe metafora cartii tiparite. Vizitatorului i se prezinta putine oportunitati in ceea ce priveste devierea de la ideea centrala a prezentarii. Nu trebuie sa confundam scopul unei astfel de aplicatii Web – care este instruirea pas cu pas intr-un anumit domeniu – cu propriile noaste asteptari, oferind legaturi menite a-l indeparta pe utilizator de mesajul central al site-ului. Pentru facilitatea navigarii, vor trebui puse la dispozitie legaturi de navigare, de genul “Inainte” si “Inapoi”, oferind astfel cititorului o modalitate lineara de parcurgere a intregului continut. Aceasta permite realizarea de aprecieri mai exacte referitoare la timpul petrecut de utilizator pe site. Multe prezentari, axate pe subiecte concrete, presupun un timp de contact de mai putin de o ora sau sunt divizate in sesiuni cu intindere de maxim o ora. Este cazul cursurilor online. Trebuie sa informam utilizatorul asupra timpului petrecut pentru parcurgerea intregii sesiuni si sa-I atentionam sa nu se abata de la materialul necesar. Aceasta mai cu seama daca doresc sa obtina un atestat pentru acel curs de instruire. Mentionam faptul ca aplicatiile de instruire de acest gen necesita, in unele cazuri, autentificarea utilizatorului, iar informatiile despre acesta si scorul obtinut sunt stocate intr-o baza de date conectata la site-ul respectiv.
  • Invatarea. Aplicatiile Web de invatare sunt, de asemenea, construite in jurul unei expuneri centrala, dar de obicei ofera mai multe oportunitati pentru student. Un atu major este cel de a se putea urmari digresiuni interesante de la temele principale ale site-ului, existand permanent posibilitatea revenirii la prezentarea centrala. Informatia prezentata este mai sofisticata si mai detaliata decat in cazul aplicatiilor de instruire. Structurile hipertext prea complicate pot distrage atentia si pot astfel impiedica vizitatorii sa parcurga prezentarea de baza. Daca dorim sa furnizam utilizatorilor legaturi catre alte resurse Web suplimantare (exterioare site-ului nostru), va trebui sa le grupam intr-o pagina separata, nu in cadrul materialului principal. De obicei, utilizatorii vor dori sa tipareasca materialul disponibil pe Web pentru a-l parcurge ulterior pe hartie, de aceea trebuie sa furnizam si o versiune ”pentru tiparire” (printer friendly) – in format HTML sau PDF – care organizeaza mai multe pagini intr-una singura, eventual adoptand o formatare mai apropiata de cea a unei carti tiparite.
  • Educatia. Publicul orientat catre o invatare euristica, directa, va fi iritat de strategiile de design lineare. Adesea, utilizatorul tipic al aplicatiilor educative poseda deja un anumit grad de cunostinte. Structurile hipertext nelineare, interactive, flexibile sunt cele mai potrivite pentru a organiza informatiile destinate acestor utilizatori. De exemplu, este dificil de stabilit a priori ce subiecte vor fi mai interesante pentru un licentiat sau un profesionist experimentat. Designul trebuie sa permita accesul rapid la o gama larga de subiecte. Uzual, sunt prezente mai multe legaturi catre materiale pe aceeasi tema din cadrul site-ului si din site-uri externe. Listele cu legaturi text pot fi vazute ca fiind cuprinsul sau indexul temelor principale, deoarece se incarca rapid si are nevoie de “stimulente” pentru focalizarea atentiei: imagini cu impact sau elemente grafice aspectuase care sa incite la parcurgerea materialului. De asemenea, trebuie prevazute posibilitati de listare a informatiilor (articolelor) disponibile. Un dezavantaj al acestei abordari este imposibilitatea aprecierii duratei de vizitare. Aceasta de cele mai multe ori va fi mai scurta decat in cazul site-urilor de instruire sau de invatare pentru ca utilizatorii sunt de obicei sub presiunea timpului. Aspectul pozitiv constituie ulterioara revenire pe site a vizitatorilor interesati de alte informatii oferite sau de aprofundarea celor deja parcurse.
  • Documentarea. O alta categorie este cea a site-urilor Web care permit accesul la diverse informatii documentare sau la referinte bibliografice privitoare la un anumit subiect. O proiectare buna va permite utilizatorilor sa navigheze rapid, sa gaseasca usor ceea ce doresc si apoi sa tipareasca facil sau sa salveze informatiile corespunzatoare. Nu exista reguli generale, iar modelele folosite sunt in totalitate nelineare. Continutul si structura meniurilor de subiecte trebuie sa fie organizate in mod profesionist pentru a permite o cautare rapida, ierarhica, o descarcare facila a documentelor si o accesare comoda a optiunilor de tiparire a informatiilor. Grafica trebuie sa fie minimala pentru a micsora timpul de incarcare a paginilor. Site-ul trebuie sa includa un motor de cautare interna si un index de domenii. Pentru acest tip de site-uri, utilizatorul trebuie sa petreaca un anumit timp minim in vederea indeplinirii scopului sau.

O a doua categorie majora o reprezinta cea a site-urilor de continut. Acestea acumuleaza vizitatori interesati de informatiile oferite de cele mai multe ori gratuit si devin generatoarele de trafic pentru site-urile care au un caracter comercial (i.e. magazinele electronice sau distribuitorii de servicii Web cu plata). Astfel vizitatorii site-urilor de continut pot deveni ulterior clienti ai altor site-uri conexe, dedicate comercializarii de bunuri si de servicii. Domeniul de specializare a informatiilor puse la dispozitie de un site de continut trebuie sa reprezinte o nisa cu arie mica de interes. Un site care cuprinde – intr-o mixtura eterogena – glume, SMS gratuity, horoscop, oferte de muzica digitizata si fotografii ale manastirilor din Moldova nu poate fi unul serios. Exceptia de la regula o reprezinta portalurile – cazuri aparte din categoria site-urilor de continut, deoarece ele sunt de fapt integratoare de continut, fara a fi insa doar simple colectii nestructurate de legaturi spre alte site-uri. Unul dintre scopurile majore urmarit de un site de continut este cel de a capta atentia unui numar cat mai larg de vizitatori, ceea ce conduce la un trafic accentuat si la posibilitatea de castig prin expunerea unui numar cat mai mare de afise publicitare ale unor site-uri comerciale sau prin racolarea de clienti.

Obiectivele principale ale unui site de continut pot fi :

  • A fi lider in domeniul de specializare a site-ului. Daca nu ne propunem sa fim primii, nu vom avea sansa sa ocupam nici macar locul secund. Ca si in jocul de sah, trebuie sa retinem ca initiativa poate asigura victoria, iar initiativele, de cele mai multe ori, apartin liderului.
  • Stilul trebuie sa acopere toate nivelurile calitative ale domeniului sau de specializare. Desi trebuie sa se acorde prioritate informatiilor de nivel mediu, accesibile marelui public (care , de altfel, genereaza majoritatea traficului), informatiile pretioase, de calitate, din cadrul domeniului trebuie sa constituie o conditie sine qua non in privinta credibilitatii. Un prim avantaj este acela ca audienta va sesiza prezenta acestui nivel superior (chiar daca nu intelege si nu este interesata de aceste informatii). Al doilea castig provine din faptul ca nivelul superior va determina formarea in timp a unei comunitati a expertilor in domeniu, comunitate care se va asocia site-ului si-i va putea face reclama indirecta, conducand la cresterea valorii acestuia.
  • Site-ul trebuie sa genereze un trafic constant pentru un segment de public cat mai bine definit. Pentru viitorii posibili cumparatori de spatiu publicitar in cadrul site-ului nostru este foarte important sa existe un public-tinta bine definit. Indeplinirea acestui obiectiv este dificil de intrevazut la inceput. Realizand profilul vizitatorilor, putem constata ulterior categoriile principale ale audientei, iar designul si continutul site-ului pot fi ajustate pe parcurs pentru a castiga noi clienti.

Al treilea tip de site Web il reprezinta site-ul de prezentare a unei companii sau organizatii. Unul dintre principalele aspecte de care trebuie sa tinem seama este acela ca audienta site-ului unei organizatii nu este si nici nu se doreste reprezentata exclusiv de conducerea acesteia. Site-urile focalizate pe descrierea companiei, a misiunii si istoriei acesteia, eventual chiar avand fotografia managerului general in prim-plan (sau chiar pe prima pagina) nu vor capta atentia clientilor firmei, acestia dorind informatii concrete, utile. Site-ul Web nu trebuie conceput dupa dorinta personalului de conducere al organizatiei, ci conform obiectivelor acesteia si audientei reale.
In acelasi timp, site-ul nu trebuie sa fie oglinda fidela a companiei, pentru ca vizitatorii ocazionali nu sunt interesati sa deduca structura firmei din modul de organizare a site-ului. Chiar daca este mai usor sa distribuie mai multor departamente responsabilitatile interne in ce priveste dezvoltarea si intretinerea site-ului, scopul principal este asigurarea consistentei si orientarea site-ului catre interesele posibililor clienti. Deseori se dovedeste necesar ca informatia provenita de la un singur department sa fie distribuita pe mai multe pagini sau, dimpotriva, in cadrul unei singure pagini sa coexiste date referitoare la activitatea mai multor departamente. Interesele utilizatorilor sunt cele care dicteaza organizarea site-ului si nu structura interna a companiei.

Sunt situatii in care o companie furnizeaza un mod foarte avantajos de prezentare pentru medii de comunicare traditionale, dar obtine rezultate slabe in ceea ce priveste prezenta pe Web. Problema provine din faptul ca spatiul WWW este un mediu nou, fara asemanare cu mass-media. Nu se poate crea un site bun al firmei preluand informatiile si designul dintr-o brosura sau dintr-un catalog de prezentare, chiar daca acestea s-au bucurat de succes. Web-ul nu trebuie tratat ca mediu de importanta secundara.

Continutul propriu site-ului Web al companiei trebuie sa aiba in vedere specificul comunicarii prin Internet. De regula, creatorii specializati in transmiterea continutului de tip linear specific mediilor traditionale sunt incapabili sa realizeze materiale de buna calitate pentru utilizarea pe Web. Este valabila si situatia inversa: echipa care produce continut destinat publicarii pe Web nu va putea lucra la proiecte destinate publicarii in mass-media traditionale.

La finalul acestei sectiuni trebuie sa retinem faptul ca site-urile dedicate intranetului trebuie proiectate si administrate intr-o maniera diferita fata de cele care se adreseaza unui public universal. Diferenta majora este data de faptul ca o companie poate avea un singur intranet, cu un public mult mai putin eterogen si mult mai predictibil decat cel al spatiului WWW. Organizatiile utilizeaza de obicei intranetul pentru a mari productivitatea muncii si pentru a economisi timpul angajatilor. In nici un caz in astfel de site-uri nu vom include reclame, de exemplu.