Structura unui site web

Inainte de a incepe activitatea propriu-zisa de proiectare trebuie sa tinem cont de faptul ca exista motive organizationale fundamentale pentru a imparti o cantitate mare de informatii – indiferent daca acestea sunt prezentate pe pagini tiparite sau pe un site Web. Creierul uman prezinta limitari in ceea ce priveste memorarea si reamintirea unor informatii. Specialistii care studiaza psihologia cognitiva cunosc de multa vreme ca majoritatea oamenilor pot retine in jur de sapte parti distincte de informative in memoria de scurta durata. Scopul majoritatii schemelor organizationale este cel de a mentine minim numarul variabilelor locale pe care cititorul trebuie sa le pastreze cu usurinta in memoria de scurta durata. Astfel se folosesc diverse combinatii de design grafic si sabloane ale aranjamentului (layout-ului) informatiei. Pe un site, vizitatorii trebuie sa aiba acces la parti discrete de informative, disponibile in cantitati usor de retinut. Modul in care oamenii cauta si folosesc informatiile sugereaza de asemenea faptul ca unitatile de informative mici, distincte, se dovedesc mai functionale si mai greu de parcurs decat cele nediferentiate, de dimensiunii apreciabile.

Organizarea informatiilor

Rareori utilizatorii citesc pasaje lungi si continut de text de pe ecranele calculatoarelor si majoritatea oamenilor care cauta o anumita informatie vor avea dificultati in localizarea datelor dorite daca vor fi nevoiti sa parcurga blocuri lungi de text pentru a gasi ceea ce cauta. Fragmentand informatia dorita a fi prezentata pe Web in parti de dimensiuni reduse, vom organiza mult mai usor datele in unitati modulare respectand aceeasi schema de organizare consistenta care poate forma baza legaturilor hypertext din cadrul site-ului.

Dimensiunea unui fragment de informatie poate fi determinta doar in contextul prezentarii datelor si in functie de ceea ce se asteapta de la audienta. De exemplu, in cazul unui manual electronic sau al unor articole tehnice disponibile pe Web, ne asteptam ca majoritatea utilizatorilor sa le listeze la imprimanta continutul si apoi sa-l parcurga de pe hartie, in maniera offline. Acest lucru determina impartirea manualului in unitati logice, paginile Web rezultate fiind grupate in functie de tematicile abordate.

Astfel, ierarhia de module informationale dintr-un site poate fi vazut ca o colectie structurata de pagini Web, conform asteptarilor si deci nu va capta interesul utilizatorilor daca nu va avea o baza solida din punct de vedere organizationala si logica, aceasta in profida faptului ca ar putea cuprinde informatii clare, judicios redactate.

Cele patru etape de baza in organizarea informatiei de pe site sunt urmatoarele:

• Divizarea informatiilor in unitati logice;
• Stabilirea unei ierarhii a modulelor de date in functie de importanta si de generalitate;
• Utilizarea acestei ierarhii pentru a crea relatii intre unitatile logice;
• Analizarea rezultatului din punct de vedere estetic si functional.

Divizarea informatiei

Majoritatea informatiilor disponibile in spatiul World-Wide Web constau in scurte documente care sunt citite in maniera nesecventiala. Acest aspect este cu precadere pus in evidenta in cazul site-urilor educationale, ale companiilor sau cele guvernamentale, folosite pentru a distribuii informatii care initial au fost tiparite pe hartie.

Autorii de documentatii tehnice au descoperit inainte de inventarea Web-ului ca utilizatorii apreciaza unitatile mici de informatii, care pot fi parcurse si localizate cu rapiditate. Un exemplu este manualul electronic pus la dispozitie via comanda man de oricare sistem Unix.

Aceasta organizare in unitati scurte informative , structurate uniform, trebuie sa fie folosita si in cazul spatiului WWW din urmatoarele motive:

• Putini utilizatori ai Web-ului petrec o perioada indelungata de timp pentru a parcurge pasaje lungi de text citit pe monitorul calculatorului, majoritatea vor salva documentele lungi pe discul local sau le vor tipari;
• Unitatile distincte de informatie conduc catre alte legaturi Web. Utilizatorul care urmeaza o legatura hypertext se asteapta de cele mai multe ori sa gaseasca un fragment din informatia cautata si nu o carte pe care sa o parcurga in intregime. Pe de alta parte, informatiile nu trebuie divizate prea mult, deoarece acest aspect ar cauza greutati in aprofundarea materialului. Una pana la trei pagini de informatie (listata) sunt suficiente pentru o unitate distincta de informatie pe Web. O legatura care conduce doar catre un paragraf scurt este total nepotrivita in majoritatea situatiilor;
• Un format uniform de organizare si de prezentare a informatiilor va permite utilizatorilor sa-si foloseasca experienta de navigare pe care au acumulat-o in cadrul site-ului si sa-si dea seama in ce maniera va fi organizata o noua sectiune;
• Unitatile de informatie concise se potrivesc mai bine pentru vizualizare monitorul computerului, care ofera posibilitati limitate de afisare in cazul documentelor de dimensiuni apreciabile. Paginile Web foarte lungi dezorienteaza utilizatorul pentru ca acesta trebuie sa deruleze continutul – utilizand barele de defilare (scroll) – si sa-si aminteasca modul de organizare a informatiilor care au fost deja derulate si care nu mai sunt disponibile pe ecran.

In concluzie, in cadrul unei unitati de informatie trebuie asigurata flexibilitatea, consistenta, logica organizarii si usurinta accesarii datelor. Informatiile vor fi asadar organizate si divizate in functie de natura continutului. Vor putea exista situatii in care va trebui sa stocam documente lungi intr-o singura pagina Web, ca unitati de informatii integrate. Desi unitatile in care este impartita informatia din cadrul documentelor online trebuie sa aiba de obicei dimensiuni mici, uneori va trebui sa divizam documentul in fragmente mai mari. Acest lucru va fi efectuat mai ales in situatiile cand dorim sa oferim utilizatorilor posibilitatea sa tipareasca sau sa salveze documentul, intr-un singur pas.

Stabilirea ierarhiei datelor

Orice actiune de organizare a informatiilor disponibile pe site are nevoie de asigurarea unei ierarhii a importantei datelor, pentru a determina, de exemplu, structurile de navigare de baza pentru vizitatorul acelui site. Multe “bucati” de informatie pot si trebuie sa fie ordonate in functie de importanta lor. Dupa ce s-a determinat un set de prioritati logice in prezentarea informatiilor , se poate constri o ierarhie pornind de la conceptele importante sau cele generale si terminand cu cele specifice ori optionale. Organizarile ierarhice sunt in mod teoretic o necesitate pe Web pentru ca numeroase pagini de start si scheme de legaturi depind de astfel de ierarhii, plecand de la cea mai generala privire de ansamblu a site-ului spre submeniuri de legaturi si pagini de cuprins care devin din ce in ce mai specifice.

Astfel, paginile Web ale unui site pot fi grupate in trei categorii:

• Pagina de start (asa-numita home page sau front page);
• Paginile subiectelor principale;
• Paginile subsidiare.

Aceasta structura organizational formeaza fundatia oricarui site Web.

Cel mai important aspect il reprezinta pagina de start care trebuie sa ofere indexul (sumarul) intregului site, pentru ca vizitatorii sa gaseasca informatiile dorite cat mai usor posibil. Putem privi pagina de start drept coperta unei reviste de succes care impulsioneaza cititorii sa o cumpere si sa o parcurga cu febrilitate. Adresa paginii de start –URL-ul site-ului – poate deveni la fel de importanta ca adresa strazii pe care locuim sau adresa companiei.

Partea superioara a paginii de start va constitui primul element pe care utilizatorii il recepteaza atunci cand acceseaza site-ul. Acest aspect devine extrem de important in cazul site-urilor Web ale corporatiilor. Astfel, prima pagina este cea care capteaza sau alunga vizitatorul, formandu-i prima impresie despre organizatia sau compania pe care o reprezinta. Un aspect profesional, etic, artistic, plus un continut interesant si corect organizat vor determina atragerea vizitatorilor. Din contra, daca pagina de start este greoaie, utilizeaza fundaluri (imaginisi/sau sunete) deranjante, se incarca lent, avand un continut dificil de parcurs sau ofensator, atunci sansele ca un utilizator sa viziteze ori sa se mai intoarca pe site-ul respectiv scad foarte mult.

Un design de calitate al paginii de start este foarte important pentru succesul site-ului, strategiile proiectarii variind, tinandu-se cont de nevoile utilizatorilor specifice ale site-ului, in functie de scopurile estetice si de natura si complexitatea organizarii globale a site-ului.

O pagina de start trebuie sa contina, obligatoriu, informatii despre :

• Scopul site-ului (cine, ce, cand, unde si cum);
• Tipul continutului oferit;
• Modalitatea de a parcurge acest continut.

Desigur, continutul site-ului nu va aparea in intregime pe prima pagina, pentru aceasta ne vom folosi de paginile principale, apoi de cele subsidiare.

Cea mai importanta decizie legata de aspectul paginii de start este legata de abundenta elementelor grafice. Paginile de start ale firmelor, institutiilor si unitatilor de invatamant afiseaza cel putin o imagine de dimensiuni modeste in partea superioara a documentului. Unele site-uri comerciale aveau, in urma cu doar cativa ani, tendinta de a folosi intensiv grafica emuland interfata si functionalitatea CD-ROM-urilor de prezentare multimedia. Grafica/multimedia utilizata intensiv poate atrage atentia utilizatorului, insa paginile se vor incarca mult mai greu. De retinut faptul ca meniurile grafice de legaturi (compuse din butoane sau pictograme) se incarca de zece ori mai greu decat cele bazate pe text. Aceeasi observatie pentru unele site-uri realizate exclusiv in Flash, de catre designer fara experienta.

Opozitia dintre pagini de start atractive, bazate pe elemente grafice statice sau animate, dar care necesita timpi mari de incarcare si cele in care predomina textul, incarcandu-se rapid, reflecta nevoia de adresare spre diferite categorii de utilizatori, fiecare avand alte pretentii. Scopul principal al crearii multor site-uri Web este transmiterea de informatii interne (pentru angajatii si clientii existenti ai unei companii sau pentru studentii unei facultati) sau comunicarea cu potentialii clienti si cu vizitatori ocazionali. Nu acelasi lucru se poate afirma in legatura cu site-urile de divertisment, de exemplu, care vizeaza un alt public.

Una dintre cele mai bune metode de a satisfice cerintele utilizatorilor ocazionali, dar si pe cele ale utilizatorilor specifici este de a oferi infatisari alternative ale site-ului Web. O abordare ar fi aceea de a realiza o pagina de start atractiva vizual, orientata catre toti posibilii vizitatori, insa in acelasi timp de a oferi o pagina de start alternativa, bazata preponderant pe text, favorizand accesul rapid la informatii prin intermediul unor meniuri detaliate. O alta solutie ar fi aceea de a utiliza un antet grafic, urmat de o serie densa de legaturi bazate pe text.

Cititorul ar putea intreba: Totusi ce trebuie sa contina pagina de start? In primul rand, aceasta trebuie sa includa sigla (logo-ul) organizatiei care detine site-ul. Marimea si locul siglei reprezinta doua elemente deosebit de importante : sigla trebuie sa fie lizibila si trebuie sa fie pozitionata astfel incat sa iasa in evidenta fara ca utilizatorul sa redimensioneze fereastra navigatorului. Dimensiunea siglei nu trebuie sa depaseasca o zona de afisare intre 200×50 de pixeli si 250×100 de pixeli. Media este de 70×70 de pixeli. Cu exceptia paginii de start, in restul paginilor sigla trebuie sa includa o legatura catre pagina de start a site-ului. Sigla este pozitionata in partea superioara a fiecarui document, in general in coltul stanga-sus, deoarece este primul element cu care intra in contact vizitatorii la incarcarea paginii.

In nici un caz vizitatorul site-ului nu trebuie sa foloseasca barele de defilare orizontala. O solutie pentru evitarea defilarii orizontale este redimensionarea automata a paginii in functie de rezolutia monitorului folosit de catre utilizator.

Ordinea informatiilor disponibile in pagina de start are un rol foarte important in intelegerea structurii site-ului. Modul vizual in care sunt reprezentate legaturile trebuie sa se regaseasca – in mod identic – si in cadrul celorlalte pagini ale site-ului.

Dupa ce s-a stabilit care sunt informatiile cele mai importante menite a fi cuprinse in pagina de start, acestea vor fi evidentiate prin folosirea unor titluri sugestive. Asa cum am mai afirmat, titlurile vagi sau cele continand elemente de jargon pot conduce la confuzii, de cele mai multe ori vizitatorul parasind site-ul.

Se recomanda, de asemenea, ca pagina de start sa aiba o infatisare putin diferita de restul paginilor pentru ca vizitatorii sa o identifice usor.

In ceea ce priveste legaturile spre paginile subiectelor principale, categoriile principale ar putea fi – minimal vorbind :

• Firma de comert: Prezentare (scurt istoric), Servicii, Produse comercializate, Suport tehnic, Posibiliati de contact (adresa), Alte legaturi;
• Asociatie non-profit: Prezentare, Membri, Profil, Inscrieri, Dialog;
• Publicatie: Prezentare, Fragmente de articole, Ultimul numar, Arhiva editiilor precedente, Abonamente, Redactia, Posibilitati de colaborare;
• Artist: Biografie, Publicatii/Discografiie/Tablouri, Lansari/Concerte/Vernisaje, eventual fragmente din publicatii/melodii/galerii, Fan Club, Contact;
• Site personal: Curriculum Vitae, Fotoografie, Domenii de interes, Locuri de munca/studio, Pasiuni, Posibilitati de contactare.

Pentru cazul site-ului unei firme, nu se recomanda prezenta unei descrieri a acesteia in pagina de start. Descrierea firmei nu reprezinta o informatie importanta pentru public – se estimeaza ca doar 20-30% din numarul total de vizitatori au citit sau au accesat pagini care contin descrierea firmelor detinatoare de site-uri Web. Pentru cei mai multi utilizatori, cele mai importante informatii sunt cele legate de serviciile sau produsele oferite. Spre exemplu, in cazul site-urilor mass-media, vizitatorii sunt interesati de cele mai importante stiri de presa si nu de informatiile referitoare la compania care intretine site-ul.

La fel, activitatile pe care le desfasoara firma trebuie sa fie bine definite prin utilizarea unor titluri sugestive insotite de comentarii scurte. In pagina de start vor trebui evitate prezentarea integral a activitatilor exercitate de companie sau aglomerarea a mai mult de 4-5 titluri definind activitatile firmei. Pentru descrierea acestor activitati se recomanda folosirea unor pagini auxiliare pe care vizitatorul sa le poata accesa prin intermediul unor legaturi bine definite in pagina de start a site-ului Web.

Din punctul de vedere al timpului de incarcare, pagina de start trebuie insumeze o dimensiune medie de 30-40 kilobytes (incluzand toate elementele grafice, multimedia, foile de stiluri etc.). Maximul nu trebuie sa depaseasca 70 de kilobytes. Conform cunoscutului expert in ergonomia site-urilor Web si a interfetelor utilizator – Jakob Nielsen – ar fi indicat ca pagina de start sa se incarce in aproximativ 10 secunde. Acest lucru insa este aproape imposibil pentru mai bine de 75% dintre cele mai bine realizate site-uri Web actuale.

Paginile subiectelor principale sunt acele pagini care au legaturi pornind de la pagina de start si care ofera subiectele de interes ale site-ului Web. Asftel, vizitatorul poate parcurge continutul care-i capteaza atentia si-l intereseaza.

Oricare pagina diferita de cea de start si de cele ale subiectelor principale o vom numi pagina subsidiara. Paginile subsidiare sunt subseturi ale unei pagini cu subiect principal care bineinteles, nu poate gazdui toate informatiile despre un anumit aspect. Dintr-o pagina subsidiara utilizatorii trebuie obligatoriu sa poata reveni la pagina de start si, eventual, la paginile principale.

Realizarea relatiilor dintre modulele de informatie

Atunci cand sunt confruntati cu un sistem nou si complex de informatii hypertext, utilizatorii isi construiesc modele mentale si apoi folosesc aceste modele pentru a evalua relatiile stabilite intre subiectele prezentate sau pentru a anticipa locul unde pot gasi informatii noi. Succesul site-ului Web va fi determinat in mare masura si de proportia in care sistemul actual de organizare se potriveste asteptarilor vizitatorilor. O organizare logica va permite utilizatorilor sa formuleze cu success predictii asupra localizarii pe site a informatiilor dorite. Metodele consistente de grupare, ordonare, etichetare si stabilire a aranjamentului informatiilor, de cele mai multe ori in maniera grafica, dau posibilitatea utilizatorilor sa isi foloseasca experienta deja acumulata pe parcursul vizitelor altor pagini ale site-ului si in cazul paginilor noi, cu care nu sunt inca familiarizati. O structura departe de a fi logica, neinteligibila va conduce la frustrarea constanta a vizitatorilor in incercarea de a gasi o cale coerenta de parcurgere a informatiilor inrudite.

Analiza

Dupa crearea site-ului, vor trebui analizate estetic, precum si utilitatea si eficienta schemei organizationale adoptate. Indiferent de structura de organizare aleasa, un design corect este mai mult o chestiune de proportie intre structura si relatia dintre meniurile sau pagina de start si paginile subsidiare. Scopul este de a construi o ierarhie a meniurilor de legaturi si a paginilor care sa para naturala utilizatorului, fara a provoca nedorite confuzii, respectandu-se principiile generale de utilizare a site-urilor Web.

Din pacate, site-urile tind uneori sa se extinda mult si adesea coplesesc vizitatorul, distrugandu-se ceea ce initial – cand site-ul avea dimensiuni mai modeste – a fost o schema bine realizata de meniuri de legaturi, site-urile avand ierarhii superficiale de legaturi depind de meniuri masive care cu timpul devin confuze si grupeaza informatii neinrudite, listate fara o ordine anume. Contextual navigarii este astfel distrus.

O situatie contrara este cea in care schemele de meniuri de legaturi sunt prea adanci, scufundand informatiile dedesubtul mai multor niveluri de meniuri. Pentru a ajunge la documentul dorit, utilizatorul trebuie sa urmeze astfel prea multe legaturi continute de meniurile imbricate ale site-ului.

Meniurile, mai ales cele bazate pe butoane grafice, isi pierd valoarea daca include mai mult de patru sau cinci legaturi. Paginile de meniu bazate pe text sau pe liste pot contine numeroase legaturi, fara a coplesi insa utilizatorul si fara a-l forta sa deruleze liste lungi. Navigarea prin mai multe niveluri de meniuri pentru ca intr-un final sa se ajunga la continutul dorit devine enervanta si nu este deloc recomandabila. Nu este indicat utilizarea a mai mult de doua niveluri de meniuri de legaturi.

Daca site-ul Web creste in permanenta ca volum de pagini, proportia optima dintre meniurile de legaturi si paginile avand continut propriu-zis se schimba continu. Reactia utilizatorilor (si analizarea fisierelor de jurnal pentru urmarirea traficului navigarii prin site) ne pot ajuta sa decidem daca schema de meniu utilizata este buna sau prezinta puncte slabe. Structurile complexe de documente hypertext presupun ierarhii adanci de meniuri, insa utilizatorii nu trebuie obligati sa parcurga mai multe pagini cu meniuri, daca accesul direct este posibil. Scopul este de a produce un arbore ierarhic bine proportionat menit a facilita accesul rapid la informatii si de a ajuta utilizatorii sa intelaga modul de organizare a site-ului. Astfel, structura de navigare trebuie sa fie bine echilibrata.